La sfîrșitul lui august, Oficiul Avocatului Poporului a dat publicității al doilea Raport privind monitorizarea respectării drepturilor persoanelor refugiate din Ucraina. Raportul evidențiază un șir de probleme care afectează răspunsul statului la criza refugiaților, de la lipsa de planificare pe termen lung pînă la insuficiența acțiunilor pentru prevenirea discriminării și segregării.
Totuși, la fel ca și în raportul precedent, principala îngrijorare a autorilor este lipsa certitudinii în ceea ce privește statutul și drepturile de care se bucură persoanele refugiate din Ucraina. Mai exact, problema este că, din 24 februarie, și pînă acum, dreptul de a rămîne pe teritoriul Republicii Moldova și toate serviciile și gratuitățile oferite refugiaților – cazare, asistență medicală, dreptul la educație și muncă – au fost condiționate de emiterea dispozițiilor respective ale Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) și se conțineau în acestea.
Ca rezultat, protecția și asistența de care se bucură cei veniți din Ucraina este asigurată pe un termen incert și depinde în totalitate de dispozițiile CSE și de existența sau inexistența stării de urgență în RM.
Starea de urgență a fost declarată pe 24 februarie 2022, după care a fost prelungită de trei ori în aprilie, iunie și iulie, urmînd să expire, dacă nu e prelungită din nou, la începutul lui octombrie.
Chiar dacă se bucură de dreptul de a rămîne în Moldova și de facilități pentru diferite servicii, refugiatele și refugiații nu știu pentru ce perioadă acestea vor fi valabile, ceea ce face ca ajutorul de care beneficiază să fie mai degrabă un beneficiu temporar decît un drept. Aceasta face ca situația persoanelor refugiate să fie foarte incertă, iar incertitudinea se rîsfrînge asupra tuturor aspectelor vieții – angajatorii nu sunt interesați să-și ia angajați a căror ședere în țară e imprevizibilă, proprietarii de apartamente nu vor să dea în chirie refugiaților locuințe și așa mai departe.
Principala recomandare a Raportului Avocatului Poporului este ca statul să renunțe la practica legalizării străinilor refugiați prin dispozițiile CSE și să acorde persoanelor refugiate din Ucraina protecție temporară pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada unui an.
Ce este protecția temporară
Protecția temporară este una din cele patru forme de protecție a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit Legii cu privire la azil, aceasta se aplică în cazuri excepționale, atunci cînd un flux masiv și neașteptat de persoane străine ajunge în țară, fiind în imposibilitate să se întoarcă la baștină, iar sistemul de azil al RM riscă să nu facă față acestuia.
Anume asta s-a întîmplat după 24 februarie în Moldova. Autoritățile recunosc că țara noastră a avut un flux fără precedent de refugiați din Ucraina lucru care a încărcat la maxim toate serviciile statului. Acum, ca și jumătate de an în urmă, dacă toate persoanele refugiate aflate pe teritoriul țării noastre ar depune cerere de azil, acest lucru ar copleși autoritățile responsabile.
De ce e importantă protecția temporară
Acordarea protecției temporare ar permite legalizarea șederii refugiaților în țară pe o perioadă de cel puțin un an, ceea ce le-ar oferi ocazia acestora să-și planifice viața în Moldova în această perioadă. Important, persoanele se vor bucura de această protecție fără să trebuiască să depună o cerere sau să motiveze necesitatea acesteia. Refugiaților le vor fi eliberate documente de identitate prin care li se va confirma permisiunea de a rămîne pe teritoriul Republicii Moldova.
Însă cel mai important este că acest statut oferă refugiaților o serie de drepturi stabilite prin lege: de a munci, de a avea acces la cazare corespunzătoare, de a primi asistenţă medicală primară şi asistenţă medicală de urgenţă conform legislaţiei în vigoare, de a avea acces la învăţămîntul obligatoriu, în cazul minorilor, în aceleaşi condiţii ca şi copiii cetăţeni ai Republicii Moldova, de a beneficia, în cazul familiei cu copii, precum şi al minorului neînsoţit, de toate măsurile de asistenţă socială acordate copiilor cetăţeni ai Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cele mai multe din aceste prerogative le sunt asigurate și acum, însă, după cum am stabilit mai sus, acestora le lipsește certitudinea.
De ce ezită autoritățile
Avocatul Poporului și organizațiile societății civile au recomandat guvernului în repetate rînduri să activeze protecția temporară pentru refugiatele și refugiații din Ucraina. Pentru comparație, Uniunea Europeană a făcut acest lucru încă pe 2 martie (folosind acest instrument pentru prima dată după reglementarea sa în 2001).
Pentru acordarea protecției temporare, Biroul Migrație și Azil trebuie să elaboreze un raport privind necesitatea de acordare a protecţiei temporare, în baza căruia Ministerul Afacerilor Interne propune Guvernului să adopte o hotărîre prin care se acordă protecția temporară. Hotărîrea va stabili măsurile şi perioada pentru care se acordă protecţie temporară.
Deși nu au făcut o declarație oficială despre motivele din care ezită să recurgă la această formă de protecție, în ședința pe marginea primului raport al Avocatului Poporului, reprezentanții MAI au dat de înțeles că acest lucru s-ar datora costurilor unei astfel de măsuri. În răspunsul oferit Oficiului Avocatului Poporului la recomandarea respectivă din raport, ministerul de interne a precizat că a făcut calcule estimative, potrivit cărora, pentru acordarea protecției temporare pentru 100 000 străini, ar fi nevoie 2 433 000 000 lei. Respectiv, ministerul a optat să continue să opereze cu ajustări și excepții operate de CSE, decît să aplice măsura legală.
Problema este că ministerul nu a prezentat sau explicat calculele respective și ce includ acestea. Majoritatea drepturilor care ar urma să fie garantate refugiaților deja sunt asigurate prin dispozițiile CSE (și nu ar trebui să crească radical costurile suportate de stat), iar schimbarea esențială ar fi că aceste drepturi vor deveni certe și previzibile în timp. Mai mult, potrivit ombudsmanului, rolul esențial în obținerea garanțiilor stabilite de Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților, îl are anume determinarea statutului legal, or anume acesta lipsește la moment.
Concluzie
Autoritățile deja au ratat cîteva ocazii de a face ceea ce trebuia de făcut încă în prima lună după invazia Rusiei în Ucraina și ceea ce a făcut Uniunea Europeană în martie – să activeze protecția temporară a tuturor persoanelor refugiate din Ucraina pentru o perioadă de un an. Acest lucru este important pentru ca oamenii să poată să-și aranjeze viața la noi în țară și să se simtă protejați.
Astăzi, la cîteva săptămîni înainte de expirarea stării de urgență, guvernul trebuie în sfîrșit să-și asume această decizie, dacă într-adevăr vrea să dea dovadă de o „inimă mare”.